2 definiții pentru nodurele
Regionalisme / arhaisme
nodurele s.n. pl. (reg.) încheieturi, articulații.
Tezaur
NODURELE s. n. pl. (Regional) Diminutiv al lui noduri. cf. nod (II 2). Orbalțu i-l scoateți... Din toate nodurelele, Din toate-ncheieturile. marian, d. 165, cf. gr. s. vi, 120, teaha, c. n. 246. – Noduri (pl. lui nod) + suf. -el.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de Vali I.
- acțiuni
Intrare: nodurele
nodurele substantiv neutru
substantiv neutru (N90) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — | — |
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |