NON-EU s. n. (Fil.) Ceea ce există în afara eului; ceea ce nu este eu. [Pr.: -eu] – Non + eu (după fr. non-moi).

non-eu sn [At: CONTEMP., 1949, nr. 120 / Pl: ~uri / E: non- + eu] (Fil) 1 Ceea ce există în afara eului. 2 Ceea ce nu este eu.

* non-éŭ n. (fr. non, nu, și eŭ). În filosofie, totalitatea obĭectelor distincte de mine.

NONEU s. n. (Fil.) Ceea ce există în afara eului; ceea ce nu este eu. – Non + eu (după fr. non-moi).

NONEU s.m. Tot ce există în afara propriului eu al celui care folosește acest termen. [După fr. non-moi].

NONEU s. m. (fil.) ceea ce există în afara propriului eu. (după fr. non-moi)

NONEU n. filoz. Tot ce este în afara persoanei care vorbește; ceea ce nu este eu. /non + eu

non-eu [eu pron. eŭ] s. n., art. non-eul

!non-eu [eu pron. eŭ] s. n., art. non-eul

noneu s. n. (sil. mf. non-), art. noneul