PONEI, ponei, s. m. (La pl.) Rasă de cai cu greutate corporală mică și talie redusă, originară din regiunile cu climat rece și cu vegetație săracă ale Angliei și ale Peninsulei Scandinave, folosită pentru munci ușoare, sport sau agrement; (și la sg.) cal care aparține acestei rase. [Acc. și: ponei] – Din fr. poney.

ponei smi [At: CR (1848), 7²/74 / V: (înv) ~ni / A și: ponei / E: eg pony] 1 (Lpl) Rasă de cai caracterizată printr-o greutate mică a corpului și o talie redusă, originară din regiunile cu climat rece și cu vegetație săracă ale Angliei și ale Peninsulei Scandinave. 2 (Șls) Cal care aparține rasei ponei (1) Si: muschici.

PONEI, ponei, s. m. (La pl.) Rasă de cai caracterizată printr-o greutate mică a corpului și o talie redusă, originară din regiunile cu climat rece și cu vegetație săracă ale Angliei și ale Peninsulei Scandinave; (și la sg.) cal care aparține acestei rase. [Acc. și: ponei] – Din fr. poney.

PONEI, ponei, s. m. Cal de rasă englezească, mic și cu părul lung.

PONEI s.m. Cal mic de rasă englezească, cu părul lung. [< fr. poney, cf. engl. pony].

PONEI s. m. cal mic de rasă englezească, cu părul lung. (< fr. poney, engl. pony)

PONEI ~ m. 1) Rasă englezească de cai, de talie mică, folosiți, în special, pentru agrement. 2) Cal din această rasă. /<fr. poney, engl. pony

poni sm vz ponei

!ponei s. m., pl. ponei, art. poneii

!ponei/ponei s. m., pl. ponei/ponei; art. poneii/poneii

ponei s. m. (sil. -nei), pl. ponei, art. poneii

ponei

PÓNEI (< engl., fr.) s. m. Cal cu greutate corporală mică și talie redusă (în general sub 1,30 m), cu aspect caracteristic (picioare scurte, abdomen relativ voluminos). Este folosit pentru munci ușoare și pentru agrement. Există numeroase rase de p., cele mai cunoscute fiind rasa englezească Shetland (originară din insulele omonime) și p. islandez.