prislugă sf [At: LB / V: (reg) pres~, pis~ / Pl: ~ugi / E: cf srb prislušiti „a aprinde”, rs прислуга „serviciu”] 1 (Înv) Pișlugă. 2 (Trs) Tub care conține pulbere explozivă pentru minat. 3 (Trs) Chibrit. corectat(ă)

PRISLUGĂ, prislugi, s. f. (învechit) Tub sau trestie umplută cu pulbere explozivă pentru minat; p. ext. fitilul aprins care produce explozia.

PRISLUGĂ, prislugi, s. f. (Înv. și reg.) Tub sau trestie umplută cu pulbere explozivă pentru minat; p. ext. fitilul aprins care produce explozia. – Comp. sb. prislužiti „aprinde”.

prislúgă f., pl. ĭ (rus. prislúga, serviciŭ, slujire, prislužítĭ kandilo [și sîrb. tot așa], a aprinde candela). Trans. O bucată de trestie umplută cu exploziv întrebuințată la mine. – Și pre-.

pislugă sf vz prislugă

prislugă (prislugi), s. f. – Fitil. Sl. (bg.) prislužiti „a servi” și „a aprinde” (Cihac, II, 293), cf. slugă. În Trans.

PRISLUGĂ s. v. chibrit.

prislugă s. v. CHIBRIT.

prislugă, prislugi, s.f. (reg.) 1. tub care conține pulbere explozivă (pentru minat). 2. chibrit.