PRIVATĂ, privăți, s. f. Closet, latrină, (popular) umblătoare. Trei bărăci de privăți, cu ușile date în lături. C. PETRESCU, Î. IX 42.

PRIVATĂ ~e f. pop. Încăpere specială pentru satisfacerea nevoilor fiziologice; toaletă; closet; latrină. /<fr. privé, lat. privatus

privată f. umblătoare.

*privátă f., pl. e și ățĭ (fr. privé, it. privato). Latrină.

PRIVAT, -Ă, privați, -te, s. f. 1. Adj. Particular, individual. 2. S. f. (Pop.) Closet. – Din fr. privé, lat. privatus.

privat, ~ă [At: CANTEMIR, I.I. II, 329 / V: (reg) prevadă (Pl: prevăzi, prevezi) sf, ~adă (Pl: ~văzi, ~vezi) sf ~văd s / Pl: (1-6) ~ați, (7) ~văți / E: lat privatus, ger privat, fr privé] 1 a (Liv) Particular. 2-3 a, sm (Liv) (Care aparține unui) particular. 4-5 av, a (Liv) (În mod) individual. 6 a (Înv) Diferit. 7 sf (Pop) Closet. 8 sf (Pop) Una dintre figurile realizate cu un fir de ață înnodat și petrecut printre degete într-un anumit fel, la jocul de copii numit „chipurile cu ața”.

PRIVAT, -Ă, privați, -te, s. f. 1. Adj. (Livr.) Particular, individual. 2. S. f. (Pop.) Closet. – Din fr. privé, lat. privatus.

privată (pop.) s. f., g.-d. art. privatei; pl. private

privată (pop.) s. f., g.-d. art. privatei; pl. private

privată s. f., pl. private

privată s. f., pl. privăți (private)

PRIVATĂ s. v. closet, toaletă, vece.

privată s. v. CLOSET. TOALETĂ. VECE.