17 definiții pentru sacrileg (adj.)

din care

Explicative DEX

SACRILEG, -Ă, sacrilegi, -ge, adj. (Livr.) Care săvârșește un sacrilegiu; p. ext. nelegiuit. – Din lat. sacrilegus.

SACRILEG, -Ă, sacrilegi, -ge, adj. (Livr.) Care săvârșește un sacrilegiu; p. ext. nelegiuit. – Din lat. sacrilegus.

sacrileg, ~ă smf, a [At: HELIADE, ap. GHICA, A. 675 / V: ~ege[1] / Pl: ~egi, ~ege / E: lat sacrilegus, fr sacrilège] 1-2 (Liv) Profanator. 3-4 (Pex) Ticălos.

  1. În original, fără accent — LauraGellner

SACRILEG, -Ă, sacrilegi, -e, adj. (Învechit) Nelegiuit, scelerat. Faptă sacrilegă. – Variantă: sacrilege (MACEDONSKI, O. II 181, GHICA, A. 675) adj. f.

SACRILEG, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care săvîrșește un sacrilegiu; nelegiuit, blestemat. [< lat. sacrilegus < sacer – sacru, legere – a culege].

SACRILEG, -Ă adj., s. m. f. (cel) care săvârșește un sacrilegiu; profanator; (p. ext.) nelegiuit, blestemat. (< lat. sacrilegus)

SACRILEG ~gă (~gi, ~ge) și substantival livr. Care comite un sacrilegiu. /<lat. sacrilegus, fr. sacrilege

sacrileg a. ce ține de un sacrilegiu: faptă sacrilegă. ║ m. cel ce comite un sacrilegiu.

* sacrilég, -ă adj. (lat. sacrilegus, d. sacra, lucrurĭ sacre, și légere, a culege = a fura). Profanator, blăstămat, care se atinge de lucrurĭ saŭ persoane sfinte: mînă sacrilegă. Subst. Proclet, hoț de bisericĭ.

sacrilege a vz sacrileg

SACRILEGE adj. f. v. sacrileg.

SACRILEGE adj. f. v. sacrileg.

Ortografice DOOM

sacrileg (livr.) (desp. sa-cri-) adj. m., pl. sacrilegi; f. sacrile, pl. sacrilege

sacrileg (livr.) (sa-cri-) adj. m., pl. sacrilegi; f. sacrilegă, pl. sacrilege

sacrileg adj. m. (sil. -cri-), pl. sacrilegi; f. sg. sacrilegă, pl. sacrilege

Sinonime

SACRILEG adj., s. v. pângăritor, profanator.

SACRILEG adj. v. infam, josnic, mișel, mișelesc, mizerabil, mârșav, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, rușinos, scelerat, ticălos.

sacrileg adj. v. INFAM. JOSNIC. MIȘEL. MIȘELESC. MIZERABIL. MÎRȘAV. NEDEMN. NELEGIUIT. NEMERNIC. NETREBNIC. RUȘINOS. SCELERAT. TICĂLOS.

sacrileg adj., s. v. PÎNGĂRITOR. PROFANATOR.

Intrare: sacrileg (adj.)
sacrileg1 (adj.) adjectiv
  • silabație: sa-cri-leg info
adjectiv (A11)
Surse flexiune: DOOM 3
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sacrileg
  • sacrilegul
  • sacrilegu‑
  • sacrile
  • sacrilega
plural
  • sacrilegi
  • sacrilegii
  • sacrilege
  • sacrilegele
genitiv-dativ singular
  • sacrileg
  • sacrilegului
  • sacrilege
  • sacrilegei
plural
  • sacrilegi
  • sacrilegilor
  • sacrilege
  • sacrilegelor
vocativ singular
plural
sacrilege adjectiv feminin
adjectiv feminin (AF104)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sacrilege
  • sacrilegea
plural
  • sacrilege
  • sacrilegele
genitiv-dativ singular
  • sacrilege
  • sacrilegei
plural
  • sacrilege
  • sacrilegelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sacrileg, sacrileadjectiv
sacrile, sacrilegesubstantiv feminin
sacrileg, sacrilegisubstantiv masculin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.