scrijea sf [At: DDRF / V: scrije, ~jală, ~jauă, ~jâcă, ~jie (Pl: scrijii) / Pl: ~ele / E: slv скрижаль] (Reg) 1 Bucată subțire tăiată sau ruptă din ceva. 2 Felie subțire (de pâine). 3 (Lpl) Jumări (de grăsime).

SCRIJEA, scrijele, s. f. (Regional) Felie subțire (de pîine, de fructe etc.).

SCRIJEA ~ele f. reg. 1) Felie foarte subțire (dintr-un aliment, dintr-o legumă, dintr-un fruct). ~ de harbuz. 2) Varză murată în foi (folosită, mai ales, pentru sarmale). /<sl. scrižali

scrijea f. Mold. felie: niște scrijele de curechiu. [Abstras din slav. KRIJATI, a tăia (cf. serb. SKRIȘKA, scrijea)].

scrijeá f., pl. ele (d. scrijesc). Est. Felie saŭ așchie: scrijele de curechĭ, de coajă de pin, de mere uscate. – În Ban. scrijătură, pl. ĭ.

scrijală sf vz scrijea

scrijauă sf vz scrijea

scrijâcă sf vz scrijea

scrije sf vz scrijea

scrijie sf vz scrijea

scrijea s. f., pl. scrijele

scrijea (-ele), s. f. – Felie, bucată, tăietură. – Var. scrijeală, scrijetură. Sb., cr. skriška, križka (Cihac, II, 334; Tiktin), din sb. krizati „a tăia”. – Der. scrijeli (var. scrijela, scrijila, scrijili), vb. (a zgîrîia, a rîcîi; a sfîșia, a rupe; a inciza; a grava), poate legat și de sl. scrižalĭ „scîndură, tablă”; scrijelitură (var. scrijelătură, scrijălătură, scrijitură etc.), s. f. (zgîrîietură, tăietură; ruptură; fisură, plesnitură).

scrijele s. pl. v. JUMĂRI.

scrijéa, scrijele, (scrije, scrijă), s.f. (reg.) Felie, bucată: „Și-apoi taie câte-o scrije și dau la prunci” (Papahagi, 1925: 316). ■ (onom.) Scrije, poreclă în Dumbrăvița. – Din srb. skriška (Tiktin, după DER; MDA).

scrije, scrijele, (scrijea, scrijă), s.f. – (reg.) Felie, bucată: „Și-apoi taie câte-o scrije și dau la prunci” (Papahagi, 1925: 316). – Din srb. skriška (Cihac, Tiktin, cf. DER; MDA).

scrije, -ele, (scrijă), s.f. – Felie, bucată: „Și-apoi taie câte-o scrije și dau la prunci” (Papahagi 1925: 316). – Din srb. skriška (Cihac, Titkin cf. DER), din srb. krizati „a tăia”.