10 definiții pentru scândurice
Explicative DEX
SCÂNDURICE, scândurici, s. f. (Rar) Scândurea. – Scândură + suf. -ice.
scândurice sf [At: LB / Pl: ~ici / E: scândură + -ice] 1-2 (Pop; șhp) Scândurică (1-2). 3 (Trs; la războiul de țesut) Lopățică.
- sursa: MDA2 (2010)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
SCÂNDURICE, scândurici, s. f. Scândurea. – Scândură + suf. -ice.
- sursa: DEX '98 (1998)
 - adăugată de IoanSoleriu
 - acțiuni
 
SCÎNDURICE, scîndurici, s. f. Scîndurea. Mă dusei în pădurice Și tăiei o scîndurice Și la capăt cu un cucui (Scripca). GOROVEI, C. 336.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
scîndurícă f, pl. rele. Scîndură mică. Maĭ rar -rice.
- sursa: Scriban (1939)
 - adăugată de blaurb.
 - acțiuni
 
Ortografice DOOM
scândurice (rar) s. f., g.-d. art. scânduricii; pl. scândurici
- sursa: DOOM 3 (2021)
 - adăugată de gall
 - acțiuni
 
scândurice (rar) s. f., g.-d. art. scânduricii; pl. scândurici
- sursa: DOOM 2 (2005)
 - adăugată de raduborza
 - acțiuni
 
scândurice s. f., g.-d. art. scânduricii; pl. scândurici
- sursa: Ortografic (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
Sinonime
SCÂNDURICE s. v. lopățică, scândurică.
- sursa: Sinonime (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
scîndurice s. v. LOPĂȚICĂ. SCÎNDURICĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
|    substantiv feminin (F122)    Surse flexiune: DOR    |  nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |  
  |   
  |  
| plural |  
  |   
  |  |
| genitiv-dativ | singular |  
  |   
  |  
| plural |  
  |   
  |  |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
  scândurice, scânduricisubstantiv feminin  
 -  1. Scândurică. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: scândurică
-  Mă dusei în pădurice Și tăiei o scîndurice Și la capăt cu un cucui (Scripca). GOROVEI, C. 336. DLRLC
 
 -  
 
etimologie:
-  Scândură + -ice. DEX '98 DEX '09
 
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.