opțiuni
  • info

17 definiții pentru statua

din care

Explicative DEX

STATUA, statuez, vb. I. Tranz. (Livr.) A hotărî, a decide în mod oficial (printr-un statut, printr-o lege etc.). [Pr.: -tu-a] – Din fr. statuer.

STATUA, statuez, vb. I. Tranz. (Livr.) A hotărî, a decide în mod oficial (printr-un statut, printr-o lege etc.). [Pr.: -tu-a] – Din fr. statuer.

statua [At: STAMATI, D. / P: ~tu-a / V: (înv) ~ui (Pzi: ~iesc), stătui (Pzi: 3 ~uiește) / Pzi: ~uez / E: fr statuer] 1-2 vti A stabili în mod oficial (printr-un statut, printr-o lege etc.) Si: (rar) a statua, a legifera. 3 vt (Pex) A institui.

STATUA, statuez, vb. I. Tranz. (Rar) A hotărî, a decide; a stabili. Te așteptăm, Montecchio, spre-a ști ce-am statuat Asupra întîmplării. MACEDONSKI, O. II 88.

STATUA vb. I. tr. (Liv.) A hotărî, a decide (printr-un statut). [Pron. -tu-a, p. i. 3,6 -uează, ger. -uînd. / < fr. statuer].

STATUA vb. tr. a hotărî, a decide (printr-un statut). (< fr. statuer, lat. statuare)

A STATUA ~ez tranz. livr. (litigii, neînțelegeri etc.) A rezolva printr-un statut sau prin autoritatea unei legi. [Sil. -tu-a] /<fr. statuer

statuà v. a ordona, a regula.

statui v vz statua

stătui v vz statua

*statuéz v. tr. (fr. statuer, d. lat. statúere, a hotărî). Hotărăsc (cu autoritate), poruncesc, decid.

Ortografice DOOM

statua (a ~) (livr.) (desp. -tu-a) vb., ind. prez. 1 sg. statuez (desp. -tu-ez), 3 statuează (desp. -tu-ea-), 1 pl. statuăm (desp. -tu-ăm); conj. prez. 1 sg. să statuez, 3 să statueze; ger. statuând (desp. -tu-ând)

statua (a ~) (livr.) (-tu-a) vb., ind. prez. 3 statuează, 1 pl. statuăm (-tu-ăm); conj. prez. 3 să statueze (-tu-e-); ger. statuând (-tu-ând)

statua vb. (sil. -tu-a), ind. prez. 1 sg. statuez, 3 sg. și pl. statuează, 1 pl. statuăm (sil. -tu-ăm); conj. prez. 3 sg. și pl. statueze (sil. -tu-e-); ger. statuând (sil. -tu-ând)

statua (ind. prez. 3 sg. și pl. statuează, 1 pl. statuăm)

statuez, -uează 3, -ueze 3 conj., -uam 1 imp.

Sinonime

STATUA vb. (rar) a statuta. (A ~ îndatoririle lor.)

STATUA vb. (rar) a statuta. (A ~ îndatoririle lor.)

Intrare: statua
  • silabație: sta-tu-a info
verb (VT214)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • statua
  • statuare
  • statuat
  • statuatu‑
  • statuând
  • statuându‑
 singular plural
  • statuează
  • statuați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • statuez
 (să)
  • statuez
  • statuam
  • statuai
  • statuasem
a II-a (tu)
  • statuezi
 (să)
  • statuezi
  • statuai
  • statuași
  • statuaseși
a III-a (el, ea)
  • statuează
 (să)
  • statueze
  • statua
  • statuă
  • statuase
plural I (noi)
  • statuăm
 (să)
  • statuăm
  • statuam
  • statuarăm
  • statuaserăm
  • statuasem
a II-a (voi)
  • statuați
 (să)
  • statuați
  • statuați
  • statuarăți
  • statuaserăți
  • statuaseți
a III-a (ei, ele)
  • statuează
 (să)
  • statueze
  • statuau
  • statuară
  • statuaseră
statui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
stătui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

statua, statuezverb

  • 1. livresc A hotărî, a decide în mod oficial (printr-un statut, printr-o lege etc.). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: decide hotărî stabili statuta
    • format_quote Te așteptăm, Montecchio, spre-a ști ce-am statuat Asupra întîmplării. MACEDONSKI, O. II 88. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.