6 definiții pentru tefelug
Explicative DEX
TEFELUG, tefeluge, s. n. Tăvălug. – Cf. tăvălug.
TEFELUG, tefeluge, s. n. Tăvălug. – Et. nec. Cf. tăvălug.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TEFELUG, tefeluge, s. n. Tăvălug. Cîmpul vesel și bogat, străbătut de tot felul de mașini și instrumente: pluguri, grape, tefeluge, secerători, cositoare, fănoase cu cîte un cal. GHICA, S. 537.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
tefelúg, V. tăvăluc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
tăvălúc și -úg m. (ca vălătuc, vălug, tumurug) și n., pl. e și urĭ (rudă cu vălug și vălătuc. Cp. și cu tăvălesc). Buștean rătund. Cilindru care se rostogolește pe ogor după boronit ca să se sfărîme toțĭ bulgăriĭ, orĭ pe arie ca să se desprindă grăunțele, orĭ pe un drum ca să se netezească petrișu. Cilindru de lemn (orĭ de fer) care se pune supt o greutate (de ex., o ladă de banĭ) ca s’o poțĭ muta (V. chezăș). – Și tăfălug, tefelug, pl. e, și tăfălog, pl. oage (vest).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
tefelug s. n., pl. tefeluge
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv neutru (N3) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
tefelug, tefelugesubstantiv neutru
- 1. Tăvălug. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: tăvălug
- Cîmpul vesel și bogat, străbătut de tot felul de mașini și instrumente: pluguri, grape, tefeluge, secerători, cositoare, fănoase cu cîte un cal. GHICA, S. 537. DLRLC
-
etimologie:
- tăvălug DEX '98 DEX '09