11 definiții pentru înmurgi
din care- explicative DEX (6)
 - ortografice DOOM (3)
 - sinonime (2)
 
Explicative DEX
ÎNMURGI, pers. 3 înmurgește, vb. IV. Intranz. și refl. impers. (Pop.) A (se) însera. ◊ Loc. adv. Pe înmurgite = în amurg. – Din loc. adv. în amurg.
înmurgi vru [At: GORJAN, H. II, 126 / Pzi: 3 ~rgește / E; în- + amurg] (Îvr) A se însera.
- sursa: MDA2 (2010)
 - adăugată de blaurb.
 - acțiuni
 
ÎNMURGI, pers. 3 înmurgește, vb. IV. Intranz. și refl. impers. (Rar) A (se) însera. ◊ Loc. adv. Pe înmurgite = în amurg. – Din loc. adv. în amurg.
- sursa: DEX '98 (1998)
 - adăugată de valeriu
 - acțiuni
 
ÎNMURGI, pers. 3 înmurgește, vb. IV. Intranz. A amurgi, a însera. Se puseră și-și petrecură pînă înmurgi bine. RETEGANUL, P. II 56. ◊ Refl. Pînă să plece, se cam înmurgise. ISPIRESCU, la TDRG.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
amurgéște, a -í v. intr. (d. amurg). Înserează, se’ntunecă. – Și murgește. În vest înmurgește.
- sursa: Scriban (1939)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
înmurgésc, V. amurgesc.
- sursa: Scriban (1939)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
Ortografice DOOM
înmurgi (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 sg. înmurgește, imperf. 3 sg. înmurgea; conj. prez. 3 sg. să înmurgească
- sursa: DOOM 3 (2021)
 - adăugată de gall
 - acțiuni
 
înmurgi (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 sg. înmurgește, imperf. 3 sg. înmurgea; conj. prez. 3 să înmurgească
- sursa: DOOM 2 (2005)
 - adăugată de raduborza
 - acțiuni
 
înmurgi vb., ind. prez. 3 sg. înmurgește, imperf. 3 sg. înmurgea; conj. prez. 3 sg. și pl. înmurgească
- sursa: Ortografic (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
Sinonime
ÎNMURGI vb. v. amurgi, însera, întuneca, scăpăta.
- sursa: Sinonime (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
înmurgi vb. v. AMURGI. ÎNSERA. ÎNTUNECA. SCĂPĂTA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
|    verb (V407)    |  infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
 (a) 
  |   
  |   
  |   
  |  singular | plural | ||
| — | — | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
| a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
| a III-a (el, ea) |  
  |   (să) 
  |   
  |   
  |   
  |  ||
| plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
| a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
| a III-a (ei, ele) | — | — | — | — | — | ||
  înmurgiverb  
 -   
-  Se puseră și-și petrecură pînă înmurgi bine. RETEGANUL, P. II 56. DLRLC
 -  Pînă să plece, se cam înmurgise. ISPIRESCU, la TDRG. DLRLC
 
-  Pe înmurgite = în amurg. DEX '09 DEX '98
 
 -  
 -  comentariu Formă flexionară: înmurgite. dexonline
 
etimologie:
-  în amurg DEX '09 DEX '98
 
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.